Le mananci in fiecare zi, dar stii care sunt cu adevarat mancaruri traditionale romanesti?

     Le mananci sau bei zi de zi, dar stii care dintre mancaruri si bauturi sunt pur specifice romanesti? Desi nu ne dam seama, sau nu stim, exista foarte multe feluri din bucataria romaneasca, care sunt defapt de origine ucraineana, bulgara, sarba, sau turca, practic imprumutate sau inspirate de pe la vecini. Asta e partea frumoasa a multiculturalitatii Europei, melanjul de obiceiuri. Haideti sa va expunem lista oficiala a produselor consumate in bucataria romaneasca conform Wikipedia, apoi vom comenta pe marginea fiecaruia. Am colorat in verde si am adaugat imagini in dreptul mancarurilor tipic romanesti, iar cele colorate in rosu sunt defapt, surprinzator, de alte origini decat credeam noi. Suntem siguri ca "gena" voastra va avea parte de niste "scurtcircuite" si veti reflecta la trasaturile ei predominant vestice sau estice. Un lucru e sigur, in bucatarie orice e posibil, iar proverbul acela cu "esti ceea ce mananci" spune multe despre noi. 

• Alivanca - Alivenci sunt originare din Moldova, sunt un desert tip tarta, sau "cheesecake" cu urda sau alt tip de branza.

• Ardei umpluți - este o mancare traditionala romaneasca, raspandita si in alte tari din Balcani precum Serbia sau Bulgaria.

• Baclava - Baklavaua este un desert care isi are originile in Imperiul Otoman, fiind foarte consumat in tarile din regiunea Balcanilor.

• Borș - Atat de popular si folosit in Moldova, borsul este foarte celebru defapt datorita ucrainienilor, care stau la originile lui. Practic este o supa acra ce are la baza sfecla rosie.

• Branza de burduf - Este un tip de branza sarata de oaie preparata din cas si invelita intr-un stomac de oaie. Este tipic romaneasca, cu origini in zona Fundatei, judetul Brasov.

• Branza de cosulet - Si acest tip de branza este produs doar in Romania, in zona Transilvaniei, unic prin faptul ca este un tip de branza sarata de oaie preparata din cas, dar invelita de aceasta data in lemn de rasionoase.

• Brânzoaice - Este un desert specific autohton numit si "placinte cu branza" sau "poale-n brau" (Moldova). De obicei sunt preparate cu urda.

• Cârnați - Prezinta o mare varietate de ingrediente si forme, avand origini europene neprecizate. Baza este carnea tocata si invelisul din intestine. Cei mai celebrii din tara noastra sunt Carnatii de Plescoi (Buzau), cu origini sarbesti, iar tot la categoria mezeluri este Salamul de Sibiu, care recent a primit Indicatie Geografica Protejata.

• Caltaboș - Cartaboșul, chișca sau călbajul sunt niste carnati preparati din maruntaiele de porc fierte si tocate. Daca in aceasta compozitie se adauga si sange rezulta "sangeretele", larg consumat in Marea Britanie si Irlanda.

• Cascaval pane - Acesta este un fel de mancare tipic romanesc, servit alaturi de cartofi pai prajiti.

• Ciorba ardeleneasca

• Ciorbă de burtă - Exista multe variante de preparare, in comun este acreala si usturoiul. Originea ei este otomana, fiind "furata" de la trupele de spahii ale Imperiului Otoman. Romanii au venit cu o inlocuire a zemei de lamaie cu otetul, precum si adaosul de legume. Intocmai cuvantul "ciorba" provine din turcescul "çorba", care la randu-i provine din arabul šorba. Grecii o prepara si ei sub numele de "tchorba toptsita", iar bulgarii "shkembe tșorba".

• Ciorba de cartofi

• Ciorbă de perișoare - Este alaturi de ciorba de peste si ciorba de potroace una dintre cele mai tipice ciorbe romanesti.

• Ciorba de salata sau de spanac

• Ciorbă de pește - Este preparata in mod originar din peste de apa dulce.

• Ciorbă de potroace - Este servita in special in Moldova, a doua zi dupa nunta. Variantele sunt multiple, in comun este inacrirea cu zeama de varza.

• Ciorba de pui

• Ciorbă Rădăuțeană - Este un soi de ciorba de burta, doar ca aceasta este inlocuita cu carnea de pui.

• Ciorba taraneasca

• Ciulama - Originea acestui tip de mancare din bucataria romaneasca se afla in cea turca ("çullama"). Cea mai consumata este la noi ciulamada de ciuperci.

• Clătite - Toti ne amintim din copilarie de clatite, unul dintre desertele preferate ale copiilor. Originea lor este franceza, unde se numesc "crêpes". Specifice romanilor sunt clatitele cu carne.

• Colaci - Colacii, la fel ca si Coliva au o origine si un consum cu specific religios, astfel incat fac parte din gastronomia romaneasca, insa nu pot fi considerate mancaruri traditionale romanesti. Tot la acest capitol intra si "Pasca".

• Colțunași - Cultunasii sunt defapt "pierogii", iar daca ne uitam si la celelalte denumiri din Transilvania si Bucovina cum sunt "piroști" sau "chiroște", devenim si mai confuzi, deoarece piroști in unele zone de Ardeal se mai foloseste si pentru sarmale. Originile sunt imprecise, limitate la zona Central-Estica Europeana.

• Compot - Numele se trage de la "kompot" si este defapt o tehnica de conservare a fructelor cu origini imprecise, probabile in Balcani.

• Cornulete - Cel din imagine nu este tocmai un "cornulet", este putin mai mare decat cel cu care eram obisnuiti in Ardeal, unde erau de marimea unui deget mic si erau umplute cu gem sau rahat.

• Covrigi - Produse de patiserie cu origini in tara noastra, cei mai celebrii fiind cei de la Buzau. Covrigii sunt similari "Sfintisorilor", sau "mucenicii" moldovenesti serviti pe 9 martie de catre crestini. Sunt consumati si in alte tari slave, unde sunt numiti "kovrig". Germanii ii consuma sub numele "brezel".

• Cozonac - Originile acestuia sunt imprecise si sunt impartite intre Romania si Bulgaria, unde este numit "kozunak".

• Creier pane - Specific la tara in Romania, atunci cand se taie porcul, practic nu se arunca nimic din porc, se valorifica totul, inclusiv unghiile de porc, din care se fac piftie, dar cu acelea este deja alta poveste pe care o veti descoperi pe pracurs.

• Crema de zahar ars - Este un delicios desert originar din Franta, unde se numeste "crème brûlée". Baza retetei o reprezinta ouale si caramelul. Tot de la francezi am "imprumutat" "laptele de pasare", sau "Oeufs a la neige".

• Crenvurșt - Este un produs foarte consumat de catre romani, fiind subiectul numeroaselor controverse in ce priveste sanatatea consumarii acestui produs, alaturi de clasicul parizer. Germanii il numesc "krenwürstchen".

• Drob - Toata lumea stie deja ca drobul este un preparat din miel servit de Pasti. Prezinta o varietate foarte mare de ingrediente si modalitati de servire, in functie de regiune. In lume mai exista preparate asemanatoare, cel mai apropiat de drobul autohton fiind haggis-ul scotian. Diferenta este ca acesta din urma este fiert in burta de oaie si nu contine atat de multe verdeturi ca cel romanesc. Drept ciudatenie este ca in Statele Unite este interzisa prepararea si consumul plamanilor de oaie pe considerente igienice.

• Fasole bătută - Este cunoscuta sub diverse denumiri, fasole batuta, sau fasole "frecata", sau fasole "facaluita". Tipic in Ardeal se prajeste ceapa si se serveste deasupra ei. Cuvantul fasole provine din latina, "faseolus". Acest fel de mancare este gatit si in Serbia, unde se numeste "pasulj prebranac", o coincidenta fiind ca in anumite zone din Transilvania "păsulă" inseamna fasole.

• Frigărui - Este un preparat contituit dintr-un bat pe care se insira alternativ bucatele de carne si legume. Corespondentul strain este shaorma sau kebabul.

• Ghiveci - Este un platou traditional romanesc, o mancare alcatuita din numeroase legume fierte.

• Gogosile - Suntem siguri ca va aduceti aminte de gogosile bunicii, goale sau umplute cu diferite dulceturi, presarate cu zahar pudra. Se crede ca isi au originea de pe vremea cand Romania era sub stapanire romana.

• Gulaș - Gulasul sau Guiasul este foarte servit si apreciat in Ardeal si este "imprumutat" de la unguri, "gulyás" (vacar).

• Halva - Este un alt desert care aduce aminte de copilarie, cand era destul de rara si scumpa. Originea este rasariteana, si are multe denumiri precum: halawa, haleweh, halava, helava, helva, halwa, aluva, chalva, chałwa, alva.

• Horinca - Este o bautura alcoolica din grau de origine ucraineana ("horilka"), consumata si de catre romanii din nordul tarii.

• Iahnie - Inclusiv "cinstita" iahnie de fasole sau "fasolea scazuta" servita cu ciolan sau carnati pe la toate evenimentele "populare", in special politice de 1 decembrie, isi are etimologia in limba turca (yahni) sau bulgara (iahnija).

• Kürtőskalács - Este un produs tipic secuilor din Transilvania, cu originea pe aceste pamanturi.

• Langos - Atat de popular in orasele din Romania, langosul este de origine ungar.

• Lipia - Este un soi de paine traditionala romaneasca descoperita intr-o casa medievala dintr-un sat din Dolhesti, judetul Iasi.

• Mămăligă - Toata lumea stie ce este mamaliga si este larg consumata si in alte tari precum italia (polenta), Ungaria (puliszka), Elveția, Austria, Croația (pura), Slovenia (žganci), Serbia (palenta), Bulgaria, Brazilia, Argentina, Ucraina (culeșa), Uruguay, Venezuela, Mexic. Initial pe teritoriul Romaniei era preparata din mei, iar apoi dupa aducerea porumbului din America s-a preparat la fel ca astazi. Desi la noi este considerata mancarea saracilor, este un preparat foarte sanatos si hranitor.

• Mititei - Mititeii, unul dintre cele mai tipice "simboluri" ale bucatariei romanesti, au o origine foarte controversata. Se spune ca reteta isi are originea in Serbia, iar o alta legenda spune ca ar fi fost inventati la hanul La Iordachi in Bucuresti, care produceau niste carnati foarte buni, iar la un moment dat au ramas fara invelisuri. Este atestat faptul ca au fost serviti de catre consumatori prima oara in anul 1902 la Caru cu bere din capitala. Micii mai sunt consumati si in Balcanii de Vest unde sunt denumiti "ćevapčići", dar si in Grecia si Turcia. Diferenta este ca in micii romanesti gasim bicarbonat, iar forma si marimea este de asemenea diferita. Bicarbonatul a fost motiv de disputa la nivelul, deoarece organizatia interzice folosirea acestuia in produsele de carne. Problema a fost reglata prin includerea preparatului in lista retetelor traditionale romanesti si emiterea unei derogari in anul 2014, care permitea adaugarea acestuia aditiv si exportul spre alte tari.

• Mujdei - Este denumirea amestecului de usturoi, a carui origine si denumire este romaneasca arhaica, provenita de la "must de ai", ai-ul fiind usturoiul.

• Musaca - Provine din limba araba, inseamna "servit rece", si este larg consumata in Balcani si Orientul indepartat.

• Năsal - Un tip de cas unic in lume, produs din lapte de vaca de clujenii de la Napolact. Este unic datorita proprietatilor de fermentatie specifice grotei de la Țaga. Productia ei era limitata, s-a incercat reproducerea bacteriei ce alcatuia flora care dadea gustul specific casului dupa maturare, insa nu s-a reusit crearea in laborator a unor conditii identice pesterii respective.

• Ostropel - Este o friptura facuta din pui, alaturi de sos tomat.

• Oua umplute - Este un fel de mancare cu origini imprecise documentate inca de pe vremea Romei Antice, preparat foarte raspandit si azi in Europa si America de Nord.

• Papanasi - Un delicios desert autentic romanesc, facut din urda si acoperit cu gem. originea numelui vine din latinescu "pappa", care inseamna "pentru copii".

• Papricaș - Acest tip de tocanita este specific ungurilor si se prepara frecvent si in Ardeal de catre romani.

• Pastramă - Este un produs din carne dezosata de provenienta animala foarte larga, condimentata si conservata prin sarare, afumare si uscare. Putem sa ne mandrim ca este un produs autentic de "export", fiind dusa de catre emigrantii romani in Statele Unite, unde este foarte apreciata si consumata, sub numele de "pastrami".

• Pălincă - Este o bautura alcoolica din prune populara in Ardeal, care insa detine indicatie geografica protejata in Ungaria (pálinka).

• Pârjoale - Sunt un soi de "Chiftele", diferite fata de acestea prin faptul ca sunt mai lunguiete. Parjoalele sunt un platou specific la noi in special in Moldova, insa, gasim preparate asemanatoare in bucataria din intreaga lume: Albania, Germania (hackbällchen), Rusia, Bulgaria, Spania (albondingas), Grecia (keftedes), Turcia, Olanda, China (capuri de leu), Filipine (mga bola-bola), Japonia, Brazilia, Chile, Republica Dominicana.

• Pilaf - Cu origini si regiuni in care se prepara foarte extinse, din Europa, Asia, chiar si pana in Africa. In Europa am imprumutat cuvantul din limba turca ("pilav").

• Piftie - Cu origini imprecise, piftia, asemanatoare cu sarbescul "pihtije", este cunoscuta si sub numele de "racitura" sau "aitura", in functie de zona si ingrediente, care prezinta o destul de mare variatie. Baza este comuna, prepararea are loc din bucatele de porc fierte indelung. De obicei se serveste de "Boboteaza".

• Plachie - Plachia este o mâncare de pește preparată cu ulei și cu multă ceapă, rumenită la cuptor.

• Plăcinte - Placintele sunt un desert romanesc facute din foi de aluat si umplute cu diverse ingrediente din cele mai variate. De data aceasta vorbim de origini latine ale cuvantului, derivat din "placenta" (prajitura, turta). La Onuca, in Salaj, se servesc umplute cu branza si marar, acoperite cu "groscior" (smantana). Motii au placintele fripte "pe lespede", iar la Turnu sunt celebrele placinte intinse, dar exista multe alte variante.

• Rachiul - Rachiul sau răchia este o bautura alcoolica din fructe originara in Europa de Sud-Est, populara sub numele de "rakia", echivalentul Țuicii si palincii romanesti facute din prune.

• Rasol - Este un tip de mancare romaneasca cu o mare varietate de ingrediente.

• Rântaș - Este un sos format din ulei si faina prajita, utilizat pentru ciorbe si sarmale de catre unguri ("rántás") si romani.

• Salamul de biscuiti - Un desert foarte popular pe vremea comunismului, nascut din improvizatie, popular in fiecare casa.

• Salată de boeuf - Este defapt o salata creata de un belgian, Lucien Olivier, pentru rusi, "salade de gibier" sau "salade russe", intr-un restaurant din Moscova anului 1860.

• Salată de icre - Exista foarte multe tari in care se consuma si variante de preparare si servire, la origini fiind icrele de peste de apa dulce. In Grecia sau Turcia se mai numeste "tarama". Un lucru este cert, salata de icre de hering atat de prezenta in comertul din Romania nu are nimic de a face cu modul originar de a face "icre batute".

• Salată de vinete - Este un preparat tipic bucutariei autohtone, avand o varietate si optiune de servire variata.

• Salată orientală - Cu origini probabile in Germania, este o salata bazata pe cartofi si multe alte ingrediente variabile.

• Saramură - este un procedeu tipic romanesc de conservare a alimentelor, dar si un fel de mancare bazat in special pe peste in Dobrogea.

• Sarmale - "Traditionalele" sarmale, "găluci" sau "găluște" cum li-i se spun in Moldova, sunt prezente aproape in fiecare casa de Craciun, cu mirosul atat de puternic impregnat in gena noastra, desi nu sunt deloc de origine romana. Chiar si numele este de origine turca, "sarmak", iar in Serbia este denumita exact ca si la noi, "sarma". Mai sunt preparate si in alte tari precum Ungaria,  Bulgaria, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia.

• Scovardă - Semnificatia numelui este destul de imprecisa. In unele regiuni din Transilvania scovarda sau "scoverzile" se refera la clatite, iar in altele la "scoruse", un fel de gogosi rasucite.

• Slănină - Slana sau clisa cum i-i se spune in Ardeal, este un preparat culinar nu chiar atat de specific romanesc pe cat credeam, desi este foarte prezent in bucataria romaneasca, iar pentru multe persoane in varsta de la tara inca reprezinta baza, netrecand o zi fara sa o consume. Defapt slanina este tipica regiunii de est a Europei, iar cuvantul in sine este de origine slava. Exista foarte multe variatii asemanatoare sonor: solonina în rusă, solonýna în ucrainiană, "slanina" in bulgara, macedoneana, slovena, sarba, ceha si slovaca, słonina in polona, lašiniai. in lituaniana, sala in belarusa, soolapekk in estona, szalonna in maghiara.

• Snitel - Originea lui este austriaca, "snitelul vienez" fiind foarte cunoscut la noi.

• Socata - Este o bautura facuta traditional in casele romanilor. La un moment dat in tarile Europei de Est si India, Fanta a lansat varianta "Socata".

• Strudel - Studelul este un desert cu origine austriaca, devenit foarte popular in timpul Imperiului Habsburgic.

• Supă de fasole

• Supa de varza

• Tobă - Toba sau "casul din cap de porc", este un preparat specific romanesc compus dintr-un stomac de porc umplut cu bucatele din diferite parti provenite din porc, care vor forma o gelatina la fierbere. Aceasta difera de caltabos prin faptul ca are un continut mai ridicat de carne.

• Tochitură - Face parte din bucataria romaneasca tipica, prezinta o variatie foarte mare de ingrediente si difera de la regiune la regiune, astfel incat putem recunoaste tochitura moldoveneasca, olteneasca, mocaneasca si taraneasca.

• Telemea - Telemeaua este un tip de branza produs in lume doar la noi, din lapte de vaca, oaie, sau bivolita. Aceasta trebuie sa parcurca o perioada de maturare in saramura de pana la cateva luni. Au si grecii un fel asemanator de branza, numit "feta", produsa exclusiv din lapte de oi, insa telemeaua noastra a primit recunoastere europeana gratie produsului "Telemea de Ibanesti" (Mures), care este certificata, recunoscuta in UE din anul 2016.

• Urda - Este un tip de branza obtinut din fierberea zerului. Originile sunt imprecise, in Estul Europei, iar cei din regiune au preluat termenul romanesc si in celelalte tari: Serbia (vurda), Ungaria (orda).

• Urs de mămăligă - Ursul de mamaliga, "Bulz", sau "boț" cum i-i se mai spune, este un fel de mancare tipic romanesc, preparat de pastori din mamaliga si branza de oaie, coapte in jar. Asemanator cu ursul de mamaliga sunt si "Cocolosii". O alta varietate tipic pastoreasca este "Balmosul".

• Varză à la Cluj - Un tip de varza calita la cuptor din regiunea Ardealului.

• Visinata - Visinata si Zmeurata sunt bauturi alcoolice preparate in mod traditional in casele romanilor.

• Zacuscă - "traditionala" zacusca, facuta in majoritatea caselor inca toamna, impregnata chiar si in mintea noastra atunci cand ne aducem aminte de copilarie (miroseau bancile vechi de lemn a zacusca din sandvisurile noastre), nu este nici pe departe la origini romaneasca. Insusi cuvantul este de origine slava si inseamna "gustare" sau "aperitiv". In Bulgaria se numeste "luteniță", iar lipovenii au facut specific din zacusca cu peste. Exista o foarte mare varietate de la regiune la regiune, ce sa mai vorbim de la tara la tara. Dar, nu e asa, tot cea romaneasca e cea mai buna (la fel zic poate si bulgarii). :)

     Asadar, dintr-o lista de peste 80 de mancaruri aflate in bucataria romaneasca, doar aproximativ 45% sunt de origine pur autohtona, restul fiind "imprumutate" de la vecinii apropiati sau chiar indepartati, inspiratie exercitata de-a lungul a sute si mii de ani. Un lucru straniu este ca, in cazul romanilor plecati in afara tarii, "gena" le striga melancolic dupa o sarma sau o felie de paine cu zacusca, chiar daca acestea nu sunt la origini romanesti, ne sunt "impregnate" in adenom. Asadar, daca v-a placut articolul, salvati pagina blogului nostru si vizitati-ne atunci cand sunteti in pana de idei si nu stiti ce sa gatiti, pentru ca aceasta este lista completa a mancarurilor aflate in bucataria romaneasca. Pofta buna!

Sursa Wikipedia